Povestea omului-torţă: Liviu Babeş

02 Mar 2019 | scris de Marina Constantinoiu
Povestea omului-torţă: Liviu Babeş Galerie foto (5)

Acum 30 de ani, la 2 martie 1989, pe pârtia de schi "Bradul" din Poiana Braşov, Liviu Cornel Babeş, maistru la Fabrica de Prefabricate, a protestat tragic faţă de regimul comunist.

În acea zi, el a recurs la un gest dramatic, dându-şi foc. Pe o bucată galbenă de carton, scrisese, înainte de a muri, un text cutremurător: "Stop murder! Aus­ch­witz = Braşov" ("Opriţi crimele! Aus­ch­­witz = Braşov"). În urma auto­in­cen­­dierii, a murit la spital după câteva ore.

La înmormântarea care a avut loc la Cimitirul municipal din localitate au participat sute de braşoveni, veniţi acolo voluntar, după ce auziseră "pe la colţuri" despre tragedia concitadinului lor.

În lume, Radio Euro­pa Liberă a răspândit ştirea, prin vocea redacto­rului Neculai Constantin Munteanu, dar şi de turiştii străini aflaţi atunci în staţiune.

În aprilie 1989, ziarul „The Free Romanian", condus de Ion Raţiu, publica povestea tragicului eveniment. În ab­sen­ţa soţiei şi a fiicei, a trecut pe acasă, luându-şi cu el schiurile. Timp de câteva ore a schiat întruna.

Dar la ora la care ar fi trebuit să fie deja acasă, cu ai săi, Liviu Cornel Babeş a ales o altă cale.

Îşi procurase din timp o canistră de benzină şi, în semn de protest pentru măsurile represive ale regimului faţă de muncitorii braşoveni (15 no­iembrie 1987), s-a autoincendiat.

Din familie, singurul care l-a mai văzut a fost fratele său. I-a stat alături timp de aproape o oră, la Spitalul judeţean, unde muribundul a agonizat în urma arsurilor grave.

La ora 18, Etelka Babeş a primit şi ea vestea cutremurătoare. Medicii i-au comunicat atunci, fără a oferi şi alte detalii, că soţul ei murise între timp. Tot ei au recomandat fami­li­ei să ţină închis sicriul până la în­mor­mântare.

La 5 martie 1989, în zi de du­minică, la Cimitirul municipal, sute de oameni l-au condus pe ulti­mul drum.

Preotul de la Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" a oficiat două slujbe, acasă şi la cimitir, deşi Babeş îşi luase singur viaţa. Să fi acordat Biserica iertarea păcatelor marti­rului din Braşov? 

Liviu Corneliu Babeş a fost comparat cu studentul Jan Palach, care şi-a dat foc, în anul 1969, în piaţa Wenceslas din Praga, în semn de protest faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în anul 1968.

Cazul Babeş a fost instrumentat discret de Securitate. Pe lângă grijile vieţii de zi cu zi, văduva a suportat şi comportamentul cunos­cuţilor.

Foştii prieteni, de teama Securităţii, au rupt legătura cu familia Babeş. "Din martie '89, ni­meni nu a mai vorbit cu mine. De fri­că, prietenii nu mă mai căutau. Mi-au şi spus că nu vor să ne mai vedem pen­tru că le este frică. Asta e! Totuşi, la ser­viciu nu am avut probleme. Toţi au tăcut."

Liviu Corneliu Babeş a fost declarat erou martir în iunie 1997, iar o stradă din municipiul reşedinţă îi poartă numele. Autorităţile locale încearcă de câţiva ani să găsească fonduri pentru ridicarea unui monument închinat eroului, scrie AGERPRES. 

Cehii au ştiut să-şi respecte eroul încă de atunci, deoarece înmormântarea lui Palach s-a transformat într-o ma­nifestaţie de protest contra URSS-ului.

Au participat un milion de oameni, cu toate că ţara era sub ocupaţia Armatei Roşii.

În zilele noastre, o stradă centrală şi o piaţă din Praga poartă nu­mele lui Jan Palach, iar cehii, anual, la 19 ianuarie, îl comemorează pe eroul lor. 

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj transmis sâmbătă, la comemorarea a 30 de ani de când Liviu Babeş şi-a dat foc pe pârtia "Bradul" pentru a protesta faţă de regimul comunist, că există multe feluri de a ne aminti jertfa sa, unul dintre acestea fiind să nu mai lăsăm niciodată un regim abuziv să calce în picioare legea şi drepturile noastre şi să nu mai trăim niciodată în minciună şi frică.

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră