Propunere inedită pentru UNESCO: Suferinţa trăită în comunism să fie declarată patrimoniu cultural imaterial

02 Noi 2016 | scris de Marina Constantinoiu
Propunere inedită pentru UNESCO: Suferinţa trăită în comunism să fie declarată patrimoniu cultural imaterial

Superba clădire a Ateneului Român, din inima Bucureștilor a găzduit, miercuri, vernisajul unei expoziții care își propune să fie avanpremiera unui muzeu în toată regula al comunismului românesc.
În organizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer (KAS) și în colaborare cu Filarmonica ”George Enescu”, expoziția ”Comunismul în România” prezintă, în imagini sugestive și text, momente-cheie ale anilor terorii comuniste: perioada 1945-1989.
Într-o primă etapă, prezentată în luna mai a acestui an, expoziţia a propus vizitatorilor o privire asupra fenomenului represiunii şi rezistenței anticomuniste, punând acum la dispoziţia acestora şi alte secţiuni legate de perioada totalitară.

FotorCreated1

Fotografii de Marina Constantinoiu

Căci, iată, în anul de grație 2016, percepția la nivelul tineretului și nu numai asupra a ceea ce a însemnat comunismul în România și peste tot pe unde a funcționat ca sistem este destul de confuză, după cum spunea și unul dintre vorbitorii de la vernisaj.
La vernisajul din foaierul Ateneului Român au luat cuvântul Andrei Dimitriu (Filarmonica „George Enescu”), Norbert Beckmann-Dierkes (Fundaţia Konrad Adenauer) și Radu Preda (IICCMER).
„Ideea acestei expoziţii a plecat de la o constatare obiectivă, aceea că, fie din raţiuni birocratice, fie din alte raţiuni, se întârzie acordarea unui spaţiu necesar unui viitor Muzeu al Crimelor Comunismului sau, în general, al Comunismului din România. Şi atunci, în aşteptarea învelişului, ne-am gândit că cea mai bună strategie este să ne ocupăm de miez”, a declarat președintele executiv al IICCMER, Radu Preda.
Demn de subliniat ceea ce a ținut să precizeze Radu Preda, căci, în fond, aceste cuvinte reprezintă, de fapt, esența acestei dorințe de a avea, chiar și după 27 de ani de la căderea comunismului, un muzeu al acestei perioade din istoria recentă: ”Sper ca, în orizontul Centenarului pe care îl vom sărbători în foarte puţini ani, acest deziderat al Muzeului Crimelor Comunismului să se îndeplinească, pentru că degeaba celebrăm 100 de ani de unitate teritorială dacă nu ţinem cont că peste jumătate din timpul acesta a fost sub semnul terorii”.

Cu atât mai mult cu cât comunismul românesc, ca de altfel și în alte țări, s-a făcut remarcat prin crimă, atât în interiorul granițelor, cât și la granițele țării și în afara lor.
Expoziția permanentă a unui viitor Muzeu al Crimelor Comunismului acoperă teme precum: ideologia comunistă, cucerirea puterii în România, Securitatea ca instrument al Partidului Comunist, țărănimea și colectivizarea, politicile demografice, politica externă, viața cotidiană, evenimentele din decembrie 1989.

”Nu putem spune că ceea ce contează este doar viitorul. Această gândire ignoră faptul că suferinţa în orice regim, în orice parte a lumii şi din orice epocă, reprezintă un patrimoniu cultural imaterial. Şi acest patrimoniu este cel care ţine o societate împreună, un continent şi, de ce nu, şi comunitatea internaţională în ansamblul ei”, a apreciat Radu Preda.

FotorCreated2
El a făcut un anunț referitor la o propunere inedită din partea IICCMER. ”Am lansat deja propunerea de a face un dosar de ţară, dar şi de regiune, pe care să-l înaintăm la UNESCO tocmai pentru a primi acest certificat ca suferinţa trăită în comunism să fie declarată patrimoniu cultural imaterial”, a spus acesta.
Norbert Beckmann-Dierkes, de la Fundația Konrad Adenauer, a ținut, la rândul lui, să sublinieze că fundația speră ca societatea civilă și elitele politice din România să poată ajunge la un acord privind deschiderea unui muzeu al comunismului.
”Fundaţia Konrad Adenauer sprijină acest demers. Credem că avem datoria să arătăm tinerelor generaţii şi să amintim celor mai în vârstă în ce măsură comunismul a afectat atât societatea românească, cât şi alte societăţi din estul Europei. Efectele acestuia sunt încă vizibile în toate sferele vieţii publice”, a declarat Norbert Beckmann-Dierkes.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră