CENTENAR. Primul român care a spus public la Alba Iulia ”Trăiască România Mare!”

30 Noi 2018
CENTENAR. Primul român care a spus public la Alba Iulia ”Trăiască România Mare!”

Profesorul de religie Ioan Broşu, de la Sibiu, născut în judeţul Braşov, a fost primul român care a afirmat public, la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918, "Trăiască România Mare!", potrivit preotului profesor Constantin Necula, cel care timp de patru ani de zile a studiat documente din arhive despre acesta.

"Profesor de religie al copiilor români care făceau şcoală în şcolile germane. (...) Acest Ioan Broşu, ca să se salveze de presiunea politicului, fuge la Arad şi cere să fie călugărit, îşi dă singur arest la domiciliu. Este salvat de episcopul de Arad, nu l-a călugărit niciodată, dar îi acceptă cererea, îl păzeşte acolo şi reapare în dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, semnând pe credenţialele din zona Sibiului. (...) Broşu face un gest, trecut sub tăcere de istorici, dar care există consemnat, o spune Silviu Dragomir la înmormântarea lui. Broşu vede acolo, la un moment dat, că politicienii, ca toţi politicienii în anumite zone, se apucau şi negociau ei, mai spuneau "hai să facem şi asta, mai punem şi asta pe hârtie", deşi Declaraţia fusese adoptată, ei mai modificau, mai puneau o virgulă, erau toţi oameni de Drept, ştiau ce fac, Broşu, probabil că, fiind o fire mai nervoasă, fiind şi poet, trebuia să se manifeste ca atare, iese pe o piatră în faţa naţiunii române, şi despre el se spune că ar fi spus public (...) "Trăiască România Mare!". Este primul care afirmă public, la Alba Iulia, la 1 Decembrie, "Trăiască România Mare!", a declarat preotul Constantin Necula, în cadrul unui simpozion dedicat Unirii, care a avut loc la Sibiu.

Constantin Necula a afirmat cu prilejul acestui simpozion, că locul unde Broşu a strigat "Trăiască România Mare!", este cel pe care s-a construit catedrala încoronării primului rege al României, făcând referire la criticii catedralei naţionale de la Bucureşti, scrie agerpres.ro.

"Se urcă pe o piatră, se întoarce în sală şi le spune politicienilor: 'no, acum semnaţi?', afară strigau o sută de mii de oameni, pe care noi astăzi nu-i mai putem vedea, pentru că pe locul acela s-a construit catedrala încoronării primului rege al României. Pe vremea aceea, construcţia de catedrale nu jignea demnitatea poporului român. Probabil că acuma faci o pompă de benzină sau un mall, dar atunci, nu", a relatat Necula, povestind despre momentul de la 1 Decembrie 1918.

Profesor de religie, cu un doctorat făcut la Leipzig (Germania), Ioan Broşu a fost primul ambasador plenipotenţiar cu afaceri speciale la Paris, ulterior consul în Elveţia şi este oferit ca exemplu de către preotul Constantin Necula.

"Broşu, ca să înţelegeţi că este verificată ascensiunea lui, este primul ambasador plenipotenţiar cu afaceri speciale la Paris, este omul care reia relaţiile politice prin ambasadă, cu Germania, este consul în Elveţia şi pune la punct, prima relaţie serioasă cu Berna şi este omul care redă României, relaţiile politice cu Belgradul. Ne-a luat aproape patru ani de zile să găsim firul acesta, pentru că arhiva Ministerului de Externe este în continuare externă. Mai este un subiect pe care trebuie să vi-l spun, îl intuim, nu ştim până unde ne vor duce documentele, dar intuiţia şi documentele de până acum ne spun că acest Broşu, braşoveanul şcolit la Sibiu, intelectual al Sibiului, atestat de Sibiu, este cel care organizează transferul întregului tezaur polonez de la Varşovia la Tomis, pe când nimeni nu ne făcea hoţii Europei, având încredere că pe teritoriul României nu va dispărea nimic din tezaurul unui popor liber, cum era cel polonez. Îşi duce misiunea până la capăt, este omagiat de către polonezi, atât că în 1943 se stinge", a explicat Necula.

Preotul Constantin Necula recomandă să nu fie comparaţi românii care au înfăptuit Unirea, cu cei de acum, ci doar "spiritul, capacitatea de a face cultură naţională".

"Acesta era spiritul naţional al vremii aceleia. Nu vă îndemn să comparaţi etapele, nici oamenii. Vreau să comparaţi doar spiritul, capacitatea oamenilor de atunci de a face cultură naţională, în condiţii de arest cultural preventiv, cu o inteligenţă absolut remarcabilă", a concluzionat Constantin Necula, vorbind despre rolul lui Ioan Broşu.

Potrivit lui profesorului la Facultatea de Teologie din Sibiu, Constantin Necula, preotul Ioan Broşu din Dârste (judeţul Braşov), a fost profesor la Sibiu, dar a şi scris la o gazetă naţionalistă, după care dispare o vreme. Semnătura lui Broşu a fost identificată coperta cărţii cu credenţialele Sibiului, care se referă la delegaţii de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, lucrare studiată şi pusă în valoare în acest an de cei de la Biblioteca ASTRA din Sibiu.

Preotul Necula a vorbit despre rolul jucat de intelectualii sibieni la Unirea de la 1 Decembrie 1918, joi seara, în sediul Primăriei Municipiului Sibiu. 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră