Ambasada SUA a premiat cinci românce pentru curajul lor

12 Mai 2017 | scris de Marina Constantinoiu
Ambasada SUA a premiat cinci românce pentru curajul lor

În 2007, Departamentul de Stat al SUA a înfiinţat Premiul „Femei Curajoase din întreaga lume” pentru a le onora pe femeile care demonstrează curaj excepţional şi spirit de conducere în susţinerea drepturilor omului, egalităţii femeilor şi progresului social, asumându-şi adesea mari riscuri personale.

Inspirată de hotărârea, curajul şi compasiunea lor, Ambasada SUA la Bucureşti a premiat cinci femei care îşi desfăşoară activitatea în domenii diferite, dar pe care le uneşte dorinţa de a înfrunta unele dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă România.

"Deşi aceste femei au experienţe diferite şi îşi desfăşoară activitatea în domenii diferite, le uneşte dorinţa de a înfrunta unele dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă România. Le suntem recunoscători pentru eforturile lor neîntrerupte şi suntem mândri să le onorăm aici", a spus ambasadorul american Hans Klemm la ceremonie.

Marea câştigătoare este Simona Voicescu, care se ocupă de problema violenţei domestice. 

"În 2013, ea a înfiinţat de una sigură ONG-ul Asociaţia Necuvinte, şi s-a expus imediat la posibile acte de răzbunare ale abuzatorilor, ca şi la gândirea adânc înrădăcinată cu privire la rolurile bărbaţilor şi femeilor în societate.

Se întâlnea cu victime ale violenţei domestice în parcuri publice şi la cafenele, fără a avea în apropiere pe nimeni care să le protejeze. Şi-a înregistrat ONG-ul pe adresa de acasă, care a devenit apoi publică. A făcut faţă ameninţărilor telefonice şi e-mailurilor agresorilor, dar nu a dat înapoi. Deşi recunoaşte că la început i-a fost teamă, şi-a făcut curaj şi a perseverat. Şi a perseverat nu doar împotriva agresorilor, ci şi împotriva demnitarilor guvernamentali care, cel puţin la început, nu îi împărtăşeau gradul de îngrijorare sau atitudinea", a explicat diplomatul american.

Următorul premiu i-a fost acordat doamnei căpitan Alina Ţucă, ofiţer în forţelor armate române. În 1999, i s-a spus că nu există locuri pentru tinerele care doresc să se înscrie la Liceul Militar. Aşadar, ea a devenit membru al forţelor armate în 2004 şi a absolvit Academia Forţelor Terestre ca şefă de promoţie. Câţiva ani mai târziu, ea absolvea Masteratul în Resurse Umane, din nou ca şefă de promoţie.

Doamna căpitan Ţucă a fost în teatrele de operaţiuni de două ori, în Afganistan şi în Republica Democrată Congo, şi şi-a îndeplinit misiunea cu distincţie şi curaj. 

În Congo a început să se ocupe de problema dificilă a egalității de gen, înfruntând direct o societate dominată în mod tradițional de bărbați. 

Următorul premiu i-a fost acordat doamnei Violeta Dascălu, profesoară timp de 28 de ani. În ultimii opt ani, ea a fost directoarea Şcolii Gimnaziale Ferdinand I din cartierul Obor din Bucureşti. Şcoala are peste 700 de elevi în clasele I-VIII, mulţi proveniţi din medii defavorizate. Violeta Dascălu a demonstrat curaj contestând percepţiile populare despre copiii defavorizaţi şi luând atitudine împotriva stării de fapt.

O altă laureată este Sabina Fati. În calitate de reporter la Radio Europa Liberă în perioada 1994-2002, doamna Fati a sprijinit construirea democraţiei în România, prin intermediul relatărilor sale zilnice care promovau transparenţa şi lupta împotriva corupţiei. A făcut acest lucru cu preţul propriei sale siguranţe. În 1999, la scurt timp după ce a născut-o pe fiica sa, a fost atacată pe stradă de un individ necunoscut, într-o perioadă în care vorbea despre lipsa transparenţei în instituţiile de securitate guvernamentale. Într-o încercare de a o intimida şi a o determina să îşi înceteze relatările, a fost hărţuită, la fel ca şi familia şi vecinii săi. Însă ea nu a renunţat şi a avut curaj. Şi-a continuat cariera jurnalistică şi academică comunicând despre politică, drepturile omului şi evoluţiile sociale şi economice din România şi Republica Moldova.

Convinsă că românii şi moldovenii ştiu prea puţine despre vecinii lor şi că guvernele din era comunistă au ascuns istoria în mod intenţionat, Sabina şi-a pus din nou în pericol siguranţa călătorind pentru a scrie despre regimurile ale căror politici externe pot influenţa securitatea României şi a lumii. Ea a mers singură prin deşertul Gobi, Asia Centrală, Iran, Azergaidjan, Georgia, Turcia, Ucraina, Rusia, Crimeea, Abhazia şi Bulgaria. De-a lungul călătoriei a înfruntat puncte de control militar, interogatorii, acuzaţii de spionaj, o tentativă de viol, o tentativă de omor şi o lovitură de stat.

Dr. Letiţia Coriu este, la rândul său, laureată. În august 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României le-a interzis profesioniştilor din domeniul sanitar să accepte plăţi informale. La scurt timp, Guvernul a anunţat că va prezenta o propunere legislativă care le va permite să accepte plăţile informale. Toate acestea au fost mai mult decât putea suporta doamna doctor Coriu, medic anestezist în Bucureşti.

Frustrată de salariile mici ale colegilor săi şi de nevoia lor de a accepta mită  pentru a-şi sumplimenta veniturile, ea a început să scrie pe Facebook şi a lansat o revoluţie.

După ce a strâns 17.000 de urmăritori în doar câteva zile, doamna Coriu a înfiinţat Alianţa Medicilor, care s-a opus vehement propunerii guvernului de a legaliza ceea ce ei numeau „şpagă” şi, chiar mai important, a adus la lumină un sistem de sănătate subfinanţat, corupt şi prost administrat. Acest apel curajos, care a contestat o întreagă industrie şi a subminat o iniţiativă guvernamentală a atras atenţia Ministrului Sănătăţii, a dus la eşecul propunerii şi în cele din urmă a adus o creştere cu 25% a salariilor din sistemul de sănătate.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră