A murit Doina Cornea, unul dintre simbolurile disidenței anticomuniste

04 Mai 2018 | scris de Marina Constantinoiu
A murit Doina Cornea, unul dintre simbolurile disidenței anticomuniste Galerie foto (2)

Doina Cornea, unul dintre simbolurile disidenței românești anticomuniste, a încetat din viață la vârsta de 89 de ani. Anunțul a fost făcut de jurnalistul Dorin Chioțea în pagina sa de Facebook.

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 în Braşov. Ea a fost publicist, traducător, profesor. 

În perioada regimului comunist, a difuzat numeroase texte şi proteste prin radio "Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România.

Pe lângă volume de traduceri-samizdat din limba franceză, „fabricate manual”, Doina Cornea s-a remarcat, în perioada 1982-1989, prin scrisorile (în jur de 31 de texte şi proteste) trimise la Radio Europa Liberă. Drept urmare, în 1983 a fost destituită de la universitate şi supusă unor interogatorii, bătăi, anchete şi chiar ameninţări cu moartea din partea organelor Securităţii, amintește iiccr.ro.

Curajul Doinei Cornea a fost acela de a intra, în mod public, în dialog cu Nicolae Ceauşescu, adică tocmai cu persoana care, reprezentând comunismul, era un simbol al dialogului imposibil. În timpul grevei muncitorilor din Braşov, din 15 noiembrie 1987, în semn de solidaritate cu evenimentele declanşate, Doina Cornea, împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste. Amândoi au fost arestaţi pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).

În iulie 1988, Doina Cornea i-a trimis o nouă scrisoare deschisă lui Ceauşescu, în calitatea lui de preşedinte al Consiliului de Stat, afirmând necesitatea unor reforme. Tot în această perioadă l-a întâlnit pe jurnalistul belgian Josy Dubié (realizatorul filmului Dezastrul roşu), căruia a avut ocazia să-i împărtăşească opiniile ei despre realităţile din România comunistă şi să-i dea o păpuşă în al cărei corp era ascunsă o altă scrisoare ce va fi citită la Radio Europa Liberă, în ziua de 23 august 1988. La scurt timp, în septembrie 1988, i-a adresat, împreună cu alţi cinci intelectuali clujeni, o scrisoare deschisă Papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată şi de Radio Europa Liberă, prin care se solicita scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma (Biserica Greco-Catolică) din ilegalitate.

În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată Papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, Doina Cornea a solicitat împreună cu alţi cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.

Apoi, ea a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989.

După evenimentele din decembrie 1989 a fost şi rămâne una dintre cele mai respectate voci ale societăţii civile româneşti, participând activ la numeroase conferinţe şi dezbateri, atât în ţară cât şi în străinătate. De asemenea, a publicat peste 100 de articole în ziare şi reviste precum: 22, Memoria, România liberă, Vatra etc. Este membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice şi a Fundaţiei Culturale Memoria.

Păpușă folosită de Doina Cornea pentru a ascunde diverse scrisori pe care le trimitea în Occident. Păpușa a fost donată Memorialului Sighet de Doina Cornea și este expusă în Sala 77 – Oponenţi şi disidenţi în deceniile 8 şi 9.

”De ce am început această luptă?    Într-un fel, una din cauze a fost plecarea mea în Occident, în 1965 şi 1972, cu grupe de studenţi, la cursuri de vară. Mi-am dat seama că francezii sunt atât de liberi în interior, indiferent de politică (era politică de stânga în Franţa, atunci). Nu trăiau ca noi, aliniaţi, înregimentaţi, fără să îndrăznească să-şi spună opiniile. După aceea, mi-am dat seama, comparându-mă cu ei, că eu trăiesc ca un vierme. Mi-au trebuit vreo zece ani, din 1972 până în 1982, să fac exerciţii de a nu mai fi vierme. Aceste exerciţii le propun şi tinerilor, pentru că actul mărunt pe care îl facem zilnic şi despre care se poate spune: „A, e degeaba, n-are nici un rezultat”, e important în viaţă, nu doar în politică. Are un rezultat, cel puţin unul psihic. Făcând zilnic acest act mărunt, cu semnificaţie spirituală, ne transformăm treptat. Comunismul ne-a făcut treptat mincinoşi, duplicitari, pentru că zi de zi am făcut aceste mici gesturi negative. Remediul societăţii româneşti ar fi încercarea inversă, de a face zilnic ceva care să aibă o semnificaţie spirituală, de afirmare a adevărului.
A doua cauză a fost mama mea. În ’77 eu nu ascultam Europa Liberă, aveam prejudecăţi. Mama mea mi-a spus însă   într-o seară: „Tu nu ai auzit ce se întâmplă? Nu ai auzit de Paul Goma?“. „Nu am auzit, lasă-mă în pace cu minciunile astea.“ „Stai jos, e ora Actualităţii româneşti“. M-a forţat cumva să ascult. O singură zi a fost suficientă pentru a deveni o ascultătoare fidelă a acestui post de radio, apoi şi a BBC-ului. Emisiunile lor, în primul rând Teze şi Antiteze, mă informau, îmi furnizau idei de critică a sistemului comunist.
Primul care m-a influenţat, aşadar, a fost Paul Goma. Îi sunt foarte recunoscătoare pentru ceea ce am făcut pe urmă, văzând că se poate. Pentru că nu mai voiam să fiu vierme, am găsit din întâmplare o culegere de schiţe, Camera de alături, în franţuzeşte. Una dintre ele m-a impresionat în mod deosebit; am ales-o pentru cursul de traducere din literatura română în franceză. I-am anunţat pe studenţi: „Facem toată schiţa”. Mi-a luat trei săptămâni. Am primit telefon de la cine răspundea de catedra noastră: „Faci prostii”. Mi-am zis că voi face până la capăt ceea ce am anunţat. Nu ştiam cum să ader la mişcarea Goma, prin poştă sau direct la Bucureşti. Am ales să fac un act de protest: „Facem această schiţă în semn de protest împotriva persecuţiilor“.
Altă persoană care m-a influenţat şi căreia îi datorez mult a fost Oni Brătianu, ale cărui texte m-au încântat. O traducere a lui din Lao Tze m-a determinat să traduc din franceză întreg volumul, ca samizdat.
Încet-încet, m-am trezit că fac mici acţiuni de opoziţie. Prima mea scrisoare de protest a fost difuzată în 1982 la Europa Liberă; din întâmplare mi-a fost citit şi numele. Acest lucru m-a obligat – de multe ori spun că m-a împins în aceste situaţii mâna destinului sau a lui Dumnezeu.” - Doina Cornea

UPDATE

Fiul Doinei Cornea, Leontin Juhasz, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că mama sa a murit în locuinţa ei din Cluj-Napoca.

”Mama a murit azi noapte acasă, la Cluj-Napoca. Era bolnavă de mai multă vreme”, a spus acesta.

Doina Cornea va fi înmormântată luni la ora 15.00 în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Trupul neînsufleţit al acesteia urmează să fie depus anterior în foaierul Casei Universitarilor.

Duhovnivul Doinei Cornea, parohul bisericii greco-catolice de care aparţinea aceasta, Teodor Lazăr, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că slujba religioasă va fi oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu.

Luni, de la ora 9, sicriul cu trupul neînsufleţit al Doinei Cornea va fi depus în foaierul Casei Universitarilor, iar de la ora 12.30 va fi oficiată o slujbă religioasă, de către un sobor de preoţi în frunte cu epicopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. După slujbă se va pleca spre Cimitirul Central, unde de la ora 15 va avea loc înmormântarea”, a spus Lazăr.

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră